"el acoperit de oase , ea de carne
se sacrificau reciproc odata cu ameteala aceea
namolul parfumat imbibat in dinti albi de sugar
se ridica din mainile lor pline de promiscuitati
isi ingroapa palmele buzelor in sanii ei
si fluturii se fac ca nu-i aud
In parul lor doarme nisipul feroce, se iubesc soaptele reci

pe camasa ei de bumbac chinezesc el isi lipeste umbra
care isi asteapta de mult inceputul
ei ratacesc prin fiinte venite din exod
poarta carnea si oasele aproape pretutindeni
ea tine degetele lui de nisip pe coapsa ei din apa
si devoreaza cu nonsalanta felinarele acelea extrem de ude
si totul cuprins de niste guri de copil
facute din vata de zahar ud si sangele viselor ei"


Serban Oprea( poem si poza)